La Poarta lui Ionele

În drum pe Valea Ordâncuşa, gata de peştereală.



Purcelul de tati a vrut să mă arunce în Ordâncuşa



În drumul către peşteră



plutind peste cascadele de travertin ale pârâului ce iasă din peşteră



podeţe



şi scări



şi în sfârşit în gaura de peşteră. Mama ei de peşteră că mult am mai avut de urcat până la ea



Mami e destul de serioasă. Cred că l-a certat puţin pe tati în momentul în care a vrut să continue explorarea peşterii alături de mine. Ne puteai lăsa liniştită, mami.



Tati nu ştie, dar aici, la ape mari primăvara, se formează un lac mare. Noroc că era vară, altfel ce mă făceam fără costum de neopren. Tati, şi din-ăla trebuie să cumperi la fetiţă că vezi şi tu în poza de mai jos unde ajunge apa uneori.



Alături de tot felul de pantofari. Eu cu tati eram cei mai profi.



finu' Alex



eu cu tati în grota de peşteră



un mic bivuac subteran, unde mami mi-a administrat puţin lăptic. Când voi fi mare, în bivuacurile subterane voi bea rom cu baieţii şi nu lăptic.



somnel



şi din nou la zi



cu mami



istovită după o aşa peştereală. Cine oare? Eu sau mami?



Pe data viitoare. Pupa mare.

Prima mea întâlnire cu peştera...

.... nu a avut loc aşa cum trebuia sa fie, adică alături de uncheşu' Brad. A fost tati Luci cel care m-a dus pentru prima dată într-o peşteră şi îl iubesc pentru asta. Iacătă-mă în braţe la tati, în Peştera Poarta lui Ionele, de pe Valea Ordâncuşei, deja fascinată de lumea tenebrelor, a liniştei subpământene, de viaţa din peşteri. Putea să-mi pună şi mie o cască, dar lasă că-mi cumpără când cresc mai mare. E karl, vocaţia îmi este pecetluită. Când voi fi mai mărişoară voi asculta numai metal, mă voi înscrie într-un club de speologie, voi da la Biologie şi voi studia în viitor viaţa din peşteri, alături de uncheşu' Brad, care pe-atunci probabil va fi un biet pensionar, c-o pensie de mizerie dobândită în urma Trudei pe plantaţile Academiei Române.

Hai pa.

Câteva poze cu mine în prima tură speo, în curând

Prima mea vizită la Orăşti

Mami drăgălaşa



Eu cu tati

Poze de la botez

Sau ce-ar fi să vedeţi voi pozele de la botezul meu pe

http://www.facebook.com/traian99#!/album.php?aid=2062120&id=1094820945

nu de alta, dar să nu-şi mai bată atâta capul uncheşu' Brad să le pună şi aici pe blog. E simplu, daţi aici un click şi îi veţi vedea pe tati cum s-a îmbătat alături de naşu' Tureschi, pe finu' Albert care s-a facut rangă, pe uncheşu Brad mangă, sau pe Turtica turtă. De Clau, Copilu', Titi şi alţii nu mai vorbesc.

Hai pa.

M-au botezat...

...pentru că aşa au zis ei că trebuie, pentru că aşa e creştineşte, sau pentru că aşa e datina la noi. Puteau să mă întrebe şi pe mine, să îmi ceară şi mie părerea... Un motiv bun să bea ei şi să se îmbete ca porcii, totul sub privirile mele.

Revin în scurt timp cu poze.

Hai pa.

Primele clipe

Tocmai venisem pe lume (n.a. rectificare: Karli era încă în burtică la mami Dori drăgălaşa), dormeam, când mami şi tati au ieşit pâna pe coridor ca să se întâlnească cu unchieşu Brad. (Karli, fiind de fapt încă la mami la burtică, a avut deci prima sa întâlnire cu uncheşu-său Brad).

Iată câteva pozne cu mine de acasă, împreună cu toate gadget-urile mele

Hai pa acum, pregătesc un post mai amplu unde vă voi povesti despre cum a decurs botezul meu alături de unchieşu Brad, de finu Albert, Titi, Clau, Copilu' şi alţii.